vineri, 8 februarie 2008

Time is what we want most, but what we use worst...

Ai citit sau ai auzit de prea multe ori: pe vremea mea… Pe vremea mea, de fapt, era ca si pe vremea ta, adica o mare discrepanta intre generatii. Mama si bunica nu au fost de acord nici atunci asa cum nu sunt nici acum cu fustele scurte, mai mult de doi cercei, sa ai un prieten de la o varsta frageda, sa uiti de copilarie. Pentru ca asta e marea problema a generatiei de azi, faptul ca multa lume se grabeste sa fie mare. Unde sunt copiii care inca se mai joaca cu masinutele prin fata blocului, unde sunt copiii care inca se mai joaca fotbal cu o minge sparta doar pentru a fi mai
distractiv ci nu stau in casa si se joaca Fifa, unde sunt fetitele care inca se mai joaca cu papusile lor si le imbraca in fel si fel de stiluri, ci nu se imbraca ele asa pentru a parea mai mature. Imi pare rau cand vad fetite de 12 ani machiate, imbracate in haine nepotrivite varstei si cu un comportament total inadecvat. E pacat sa treci printr-o perioada atat de frumoasa a vietii cu pasi mari. Lasa lucrurile sa-si urmeze un curs normal si nu le mai forta sa se intample. Unii tineri ai zilelor noastre sunt mult prea libertini in comportament, infatisare si exprimare. Nu cunosc limitele varstei si incearca prin orice mijloace sa para mai mari decat sunt in realitate, iar acest lucru e cat se poate de trist.

Dragii adolescenti, bucurati-va din plin de aceasta perioada a vietii, de puritatea si inocenta ei. Aveti tot timpul din lume sa va machiati, sa fiti mari, sa aveti iubiti, sa iesiti in cluburi sau sa pareti ceea ce nu sunteti... Cand veti ajunge la facultate sau sa lucrati va veti dori sa mai aveti viata fara de griji pe care o
duceati inainte sau poate pentru unii chiar acum, dar va fi prea tarziu. Anii acestia nu se vor mai reintoarce la voi, oricat de mult v-ati dori.
V-ati gandit vreodata ca avem toata viata la dispozitie pentru a fi mari, dar prea putin pentru a fi mici?

[articol preluat]











Doar o viata avem!!!